UN PAS DIN IMPAS

TELEFON Verde:
0800.8700.700

Cocaina
Istoria cocainei. De la traditie la ilegalitate
Cu mult timp in urma, cocaina era extrasa din planta de coca, iar frunzele erau mestecate de catre amerindienii peruani si cei din diferitele tari ale Americii de Sud.
Descoperirile arheologice din America de Sud demonstreaza faptul ca mestecatul frunzelor de coca se practica inca dinaintea aparitiei Imperiului Incas, cu aproximatie in anul 3000 i.Hr..
In anul 1862 Albert Niemann reuseste sa extraga din frunzele de coca o forma pura de cocaina.
Cocaina era extrem de pretuita in deceniile opt si noua ale secolului al XIX-lea fiind utilizata impotriva maladiilor respiratorii precum cele tuberculoase, a astmului si insuficientei respiratorii si multe figuri proeminente ale momentului recomandau utilizarea terapeutica a cocainei. Papa Leon al XII-lea, Sigmund Freud, Jules Verne si Thomas Edison aprobau in anul 1888 folosirea cocainei.
Utilizarea drogului a fost interzisa atat in medicina cat si in scop recreativ, incepand din anul 1914.
Cu toate acestea, locuitorii din Anzi folosesc si astazi frunzele de coca pentru efectul lor stimulant.
Formele de prezentare a cocainei
a. Frunzele de coca
Frunzele de coca contin intre 0,1% si 0,8% cocaina, si continutul in alcaloid creste in functie de locul lor de cultura, de altitudine si de perioada de recoltare.
Frunzele de coca pot fi rulate in tigarete sau infuzate in apa calda.
b. Pasta de coca
Pasta de coca seamana cu un mastic de culoare crem-brun.
Pasta este un produs intermediar ce se obtine din transformarea frunzelor in pudra, si ea este obtinuta prin amestecarea frunzelor cu un produs alcalin (bicarbonat de sodiu), un solvent organic (kerosen) si apa.

Amestecul se agita si alcaloidul este extras in solventul organic. Frunzele si apa sunt aruncate.
Utilizarea unui acid permite separarea alcaloidului de kerosen, care este aruncat. Un adaos suplimentar de bicarbonat permite obtinerea unei substante solide: pasta de coca care apoi este pusa la uscat.
Din punct de vedere chimic, aceasta pasta este cocaina "base" (baza), dar ea contine reziduuri toxice.
Pasta este hidrofoba si nu poate fi injectata, inhalata sau inghitita. Majoritatea pastei este transformata in pudra pentru a putea fi fumata.
c. Pudra sau clorhidratul de cocaina
Clorhidratul de cocaina se prezinta sub forma unei pudre albe cu aspect fluoconos.
El este obtinut prin dizolvarea pastei de coca in acid clorhidric si apa. Prin adaugarea unei sari de potasiu, din amestec se elimina impuritatile. In final, prin adaugarea amoniacului are loc precipitarea clorhidratul de cocaina care poate fi recuperat si uscat.
Inainte de a se distribui, cocaina poate fi diluata (amestecata) cu diverse produse : lactoza, benzocaina (un anestezic local), alte droguri sau alte substante inerte. Sarea de cocaina este hidrofila si de aceea poate fi solubilizata in apa si apoi injectata, inhalata sau ingerata. Ea nu poate fi insa fumata, pentru ca se descompune si devine inactiva la o temperatura apropiata de temperatura sa de vaporizare (1980C).
d. Baza libera
Baza libera este cocaina lipsita de sarea sa.
Ea este obtinuta prin actiunea amoniacului asupra unei solutii apoase de clorhidrat de cocaina. Molecula bazei este apoi extrasa cu ajutorul unui eter sau a unui alt solvent organic.
Baza libera este fumata.
e. Crack-ul
Crack-ul este o alta forma a cocainei baza, fabricarea lui plecand de la clorhidratul de cocaina. Pudra este disociata intr-o solutie de bicarbonat de sodiu si apa. Solutia este tinuta la fierbere si o substanta solida, crack-ul, se depune si care apoi este separata si uscata.
Crack-ul este cocaina cu puritatea cuprinsa intre 75% si 90%.
El se poate si fuma.
Modurile de utilizare a cocainei
Prizatul produce efecte in mai putin de un minut.
Fumatul cocainei baza produce efecte imediate, uneori inainte de expirarea fumului din plamani.
Cocaina injectata produce efecte in cateva secunde.
Efectele cocainei prizate sunt scurte durand intre 20 si 40 minute. Acesta este unul din motivele care duce la dependenta.
Efectele consumului de cocaina
Efecte posibile in timpul consumului de cocaina
Cand efectele scad, cocaina este prizata tot mai mult. Acest model al uzului frecvent poate genera dependenta.
Efecte ce pot apare in timpul consumului sunt:
a sentimentele de bunastare,
a scaderea apetitului,
a stimulare, cresterea apetitului sexual si cresterea concentrarii, cresterea temperaturii corpului, a frecventei cardiace,
a agitatie, anxietate, paranoia, ameteala, greturi, voma, comportament violent,
a atac de cord
Cocaina de pe strada este adesea impura. Injectarea cocainei impure poate fi mortala. Prizatul poate produce afectiuni ale aparatului respirator. Dependenta este cea mai mare problema a consumului cocaine - dependenta psihologica. La inceput, toleranta se dezvolta rapid in special in consumul frecvent. Fumatul genereaza un climax de 3-5 minute, in timp ce inhalatul are efecte de pana la 30 minute.
Efectele psihologice variaza in functie de doza si de toleranta consumatorului:
a creste starea de alerta si euforie,
a cresc performantele sportive,
a scade oboseala si gandirea clara,
a creste capacitatea de concentrare, energia, iritabilitatea, insomnia, nelinistea.
a la doze mari se pot genera modele de psihoze, iritabilitate, frica, paranoia, halucinatii.
Efectele fizice:
a cresterea frecventei cardiace, a presiunii sanguine, a temperaturii corpului, a pulsului,
a dilatarea pupilelor,
a insomnii,
a lipsa apetitului,
a atacuri de cord si moarte.
Efectele pe termen scurt:
Cocaina este un psihotrop din categoria stimulentilor, care ca si amfetaminele, cofeina si nicotina, stimuleaza sistemul nervos prin cresterea nivelului dopaminei in sinapsele anumitor regiuni cerebrale. Cand cocaina este prizata, ea atinge concentratia maxima in 10-30 minute.
Efectele sunt:
a senzatie de euforie
a ameliorare a performantelor
a senzatie de caldura
a bronhodilatatie
a puseuri intense de energie si exaltare
Intoxicatia cu cocaina produce :
-schimbari comportamentale sau inadaptari psihologice
-tahicardii sau bradicardie
-dilatarea pupilelor
-cresterea sau scaderea presiunii arteriale
-transpiratie sau frisoane
-stari de voma
-agitatie sau relaxare psihomotorie
-febra musculara
-depresie respiratorie sau aritmie cardiaca
-confuzii
-crize convulsive sau coma
Efectele pe termen lung:
a inhalata poate cauza inflamari sau perforari a cailor nazale sau iritatii nazale.
Pe termen lung, utilizatorii se plang de:
a reducerea performantelor sexuale
a pierderea poftei de mancare care poate duce in final la malnutritie
a dereglarea ciclului menstrual
a episoade depresive si cu aparitia paranoia.
Efectele posibile dupa incetarea consumului de cocaina
Dupa incetarea consumului efectele ce pot apare sunt:
a cresterea dorintelor,
a foame,
a iritabilitate, apatie, depresie, paranoia, tendinte de suicid,
a pierderea apetitului sexual,
a insomnii sau somnolenta excesiva.
In cazul supradozei, simptomele sunt:
a agitatie,
a ostilitate,
a halucinatii,
a convulsii,
a temperatura ridicata,
a atac de cord sau moarte.
Proprietati toxicologice si reactii adverse
Efectele toxice ale cocainei sunt principalele cauze ale dereglarii functionarii sistemului simpatic si tot ele sunt cele care dau urmatoarele simptomatologii :
-crize epileptice, convulsii, agitatii insotite de delir, sindrom neuroleptic malign
-paranoia
-atacuri cerebrale, hemoragii cerebrale
-sclerodermii
-leziuni pulmonare, infectii, inflamatii, atacuri vasculare
-leziuni gastrointestinale
-leziuni hepatice
-leziuni renale
-leziuni sanguine, dereglari hormonale
-perforatii ale septului nazal
-leziuni ale pielii in urma intepaturilor repetate
-leziuni oculare (in cazul fumatorilor de crack)
-degradari dentare
Convulsiile ce apar in cazul supradozelor pot duce la decese daca nu sunt controlate cu diazepam, nitrendipina, nicardipina, nifedipina, diltiazem, flunarizina si eventual nimodipina.
Efectele cocainei asupra corpului omenesc
Cocaina are un efect anestezic datorita interferentei sale in transmiterea informatiilor de la o celula nervoasa la alta. Ea este un potential vasoconstrictor, de asemenea, accelereaza respiratia si mareste temperatura corpului, induce starea de voma. In doze mari, poate produce o stare de tremur si convulsii. Aceste efecte de stimulare pot sa conduca rapid la un colaps al sistemului nervos central, care poate duce la randul lui la insuficienta respiratorie si/sau stop cardiac si, intr-un final, la moarte. Cocaina produce o puternica pierdere a apetitului, ceea ce duce la o severa pierdere in greutate si la dezechilibru alimentar. De asemenea, conduce si la aparitia insomniilor.
Efectele cocainei asupra psihicului includ in mod obisnuit paranoia, delirul, starea de persecutie, halucinatiile vizuale, auditive si tactile, cresterea numarului de acte irationale, nervozitatea, neincrederea, depresia si lipsa motivationala.
Daca este administrata intravenos, seringile nesterile pot cauza infectii si boli.
Fumatul pastei de cocaina produce grave complicatii, precum: bronsita, tuse persistenta, imagine neclara, disfunctii ale circulatiei pulmonare.